Pe ce loc se află Moldova care încă nu a pedepsit autorii `furtului miliardului`

admin

Republica Moldova a înregistrat un scor al Indicelui Percepției Corupției 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 de ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani, arată raportul publicat astăzi de Transparency International, relatează stiripesurse.md

Pentru realizarea raportului, Transparency International a analizat 180 de țări și teritorii, din întreaga lume, folosind o scală de notare de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte cinstit).

În urma analizării datelor, experții au ajuns la concluzia că cea mai puțin coruptă țară din lume este Danemarca (90), fiind urmată de Finlanda (87) și Noua Zeelandă (85). La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară.

În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante.

Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.



Sursa Stiri pe Surse

Share This Article
Leave a comment